Bucureştiul va găzdui Centrul Cyber al UE

Bucureştiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene – prima structură a UE de pe teritoriul României, a anunțat azi, pe Twitter, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Președintele Klaus Iohannis a apreciat că România a înregistrat astfel ”un succes diplomatic excepțional”.

Centrul european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC) va avea sediul la București, iar obiectivul acestei instituții, care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre, pentru ca blocul comunitar să fie mai bine pregătit în fața amenințărilor.

”Salut succesul diplomatic excepțional al României de a obține găzduirea Centrului European de Securitate Cibernetică la București. Este o oportunitate deosebită de a contribui la securitatea cibernetică a tuturor statelor membre UE, stimulând cercetarea și inovarea în domeniu”, a scris șeful statului pe Twitter.

Structură-cheie

Centrul Cyber va reprezenta o structură-cheie în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniune, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre, spune Ministerul de Externe.

De asemenea, Centrul va acționa pentru stimularea cercetării și inovării tehnologice în vederea consolidării securității cibernetice în cadrul Uniunii. Astfel, Centrul va reprezenta principalul organism de gestionare a fondurilor europene dedicate cercetării în domeniul securității cibernetice disponibile prin cele două programe de finanțare ale UE cu relevanță pentru sector – Europa Digitală și Orizont Europa.

“Va gestiona fonduri de miliarde de euro pentru cercetare pe zona de cyber”

Marian Murguleț, secretar de stat și Chief Information Officer al Guvernului, a declarat pentru Euractiv că decizia reprezintă “atât o chestiune de echitate, dar și una de recunoaștere a parcursului european al României în domeniu”.

Potrivit acestuia, “România și-a dorit enorm aducerea Centrului la București și s-a prezentat cu un dosar de candidatură extrem de solid”: “Am fost prima țară care și-a manifestat interesul pentru găzduirea noului Centru și singura care nu aveam nicio agenție europeană.”

Potrivit lui Murguleț, deși nu este în mod formal o agenție europeană, ECCC “va gestiona fonduri de miliarde de euro pentru cercetare pe zona de cyber (în principal pentru criptare și securitatea rețelelor), odată cu crearea de locuri de muncă specializate. Vorbim de 30 de posturi pentru început și până la 70-80 ulterior.”

Astfel, s-au înscris în competiția pentru găzduirea Centrului Belgia (Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia), Spania (Leon) și România (București). Dosarele de candidatură au fost analizate ulterior de către Comisia Europeană care a publicat, la 2 decembrie, evaluarea sa cu privire la candidaturile depuse.

Procedura de selecție pentru stabilirea sediului viitorului Centru Cyber a fost organizată, la 9 decembrie, la Bruxelles, și finalizată în această dimineață (ora României). În urma votului statelor membre, s-a stabilit ca Centrul să fie localizat la București. Oferta României nu a inclus estimări referitoare la costurile de instalare.

Argumente

În dosarul său de candidatură, România a prezentat Bucureștiul ca fiind complet pregătit pentru a găzdui Centrul, mai scrie Euractiv. Printre argumentele prezentate au fost:

• clădire pregătită pentru a găzdui sediul (de altfel au fost propuse trei clădiri, două în centru și una în nordul orașului, gata să fie puse la dispoziție: Vila Rosetti (între Piața Romană și Piața Victoriei, Șoseaua Nordului 94W și Calea Victoriei 109).
• instituții pregătite să sprijine stabilirea sediului la București (CERT-RO, STS, Primăria București, SPP). CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) a creat un „Cyber VIP protection program” pentru viitorul staff al centrului.
• Bucureștiul era una dintre puținele capitale europene care încă nu găzduia sediul unei agenții comunitare.
• viteza peste medie a conexiunilor broadband din București.
• scutirea de diverse impozite și taxe a Centrului și a angajaților acestuia (TVA, venituri, importuri).

Începuturile inițiativei

România s-a înscris în această competiție în luna ianuarie a.c, oficialii români pornind o ofensivă, la acea vreme, o ofensivă în plan extern pentru a-i convinge pe partenerii europeni că țara noastră este capabilă să găzduiască un astfel de Centru de cercetare și inovare în materie de securitate cibernetică.

UE are deja un centru de securitate cibernetică, în Grecia, iar NATO are, de asemenea, un centru de excelență în acest domeniu, care funcționează în Estonia. Cel de-al doilea a fost înființat la Tallin, imediat după atacul din 2007 asupra Estoniei, care a avut loc pe fondul unei controverse cu Rusia referitoare la relocarea unei statui sovietice.

Noul centru, aprobat de UE, ar avea competențe din domeniul cercetării si inovării cybersecurity.

Planul privind noul Centru european cu competențe în securitatea cibernetică îi va avea în prim plan pe reprezentanții Guvernului, președintele țării, dar și personalul diplomatic.

România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia.

„În contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei”, preciza SRI într-un comunicat din 2014.

România a devenit în iunie 2019 al 22 membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallin. Decizia a venit, potrivit SRI, „la capătul unui an în care Serviciul Român de Informații a participat activ la acțiunile de analiză tehnică și de instruire a experților internaționali”.

Directorul CERT-RO: „Agenția va consolida imaginea României”

Discuțiile privind constituirea unui nou Centru de securitate cibernetică, care se poate transforma și într-o Agenție a UE, se purtau de mai bine de un an la nivelul Uniunii. Tema a fost prezentă și în perioada când România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene.

În luna ianuarie a acestui an, Cătălin Aramă, directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), declara, pentru Europa Liberă:

„Această Agenție va consolida imaginea României pe plan extern. Cu siguranță vor fi niște eforturi reunite pentru că localizarea unei astfel de Agenții presupune un cumul de factori favorabili care trebuie promovați. Mediul academic, politic, Guvern, mediul economic, toți trebuie să își unească eforturile pentru a demonstra în primul rând că România are capacitatea și merită să dețină un astfel de Centru de competențe european în securitate cibernetică. E un avantaj mare de imagine, e un centru de competențe într-un domeniu tehnologic în care România nu stă rău deloc – securitatea cibernetică, unde România a demonstrat că are competențe puternice”.

Cătălin Aramă spunea că noul centru european va fi complementar cu agenția de securitate cibernetică a UE, cu sediul în Grecia.

„Activitățile sunt complementare, nu se vor suprapune. Acest Centru de securitate cibernetică urmează să stimuleze coordonarea cercetării și inovării în materie de securitate cibernetică, se ocupă strict de cercetare și inovare în materie de securitate cibernetică”, a explicat directorul executiv CERT-RO.

Decizia, la nivelul UE

Consiliul Uniunii Europene a decis pe 9 aprilie 2019 adoptarea unui regulament privind securitatea cibernetică, în care se prevede o Agenție a Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice pentru a prelua responsabilitățile Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA).

Decizia din aprilie a fost precedată de cea din decembrie 2018, când s-a anunțat că ambasadorii statelor membre au aprobat legea privind securitatea cibernetică ca va transforma ENISA într-o Agenție permanentă a UE pentru securitate cibernetică.

Sursa: twitter.com/BogdanAurescu, romania.europalibera.org, mediafax.ro

Sursa foto: outsourcing-today.ro