Cum își folosește Putin tacticile de fost ofițer KGB în războiul din Ucraina, potrivit unor foști spioni
Perioada în care actualul președinte rus Vladimir Putin a fost ofițer KGB explică viziunea sa despre lume și concepția brutală despre război, potrivit dezvăluirilor unor foști spioni, relatează Insider.
Un fost agent KGB a explicat pentru publicație modul în care formarea lui Putin ca spion l-a învățat în principal „cum să mintă”. Un ofițer CIA de carieră crede la rândul său că tacticile nemiloase la care apelează Putin în războiul său în Ucraina fac parte din mentalitatea sa de ofițer KGB. Vladimir Putin a alarmat întreaga lume după ce a declanșat cel mai mare război în Europa de la Al Doilea Război Mondial, a provocat o criză energetică globală și apoi a redeșteptat temerile unui război nuclear. Trecutul său ca ofițer KGB de nivel mediu detașat în Germania de Est, la Dresda, ar putea oferi unele indicii despre următoarele mișcări ale lui Putin. O perioadă aparent liniștită și lipsită de evenimente, departe de adevăratul centru de spionaj de la Berlin potrivit versiunii oficiale, a fost totuși esențială în formarea mentalității sale.
„Istoricul lui Putin în KGB ne spune multe despre cum gândește și cum vede războiul. El este o creație a KGB-ului, iar KGB-ul a fost o organizație teroristă”, a declarat pentru Insider John Sipher, un fost ofițer CIA care a activat Rusia. „Totul avea legătură cu menținerea conducerii la putere cu orice preț. A sugrumat orice opoziție internă față de Partidul [Comunist] și a folosit subversiunea în străinătate”.
De la războaiele din Cecenia la operațiunile din Siria și războiul în Ucraina, Putin a aplicat metode brutale de devastare a orașelor, a ordonat distrugerea infrastructurii vitale, țintirea civililor, în timp ce armata și comandanții săi au comis o gamă largă de crime de război – de la răpiri, tortură, la viol și execuții sumare. Strategia de la baza lor este frângerea voinței ucrainenilor și forțarea lor să capituleze și să cedeze guvernării Rusiei. Sipher, cu o experiență de 30 de ani în KGB, spune că serviciile secrete ale Moscovei s-au specializat în dezinformare, sabotaj, inducere în eroare, provocare și asasinate; și Putin a apelat în cei 20 de ani la putere la aceleași atacuri asimetrice specifice grupărilor teroriste care, neavând posibilitatea unei lupte directe, „caută să exploateze slăbiciunile și țintele ușoare”.
Jack Barsky, ex-agent KGB infiltrat în SUA în perioada Războiului Rece, a explicat ce se aștepta de la un angajat al KGB – să fie în slujba statului, să execute ordine – doar că Putin a fost capabil să se ridice deasupra acestor îndatoriri și să ajungă la conducerea Rusiei. Cei ce aspirau să facă parte din KGB nu o făceau doar din rațiuni de carieră, ci și din patriotism, ceea ce a rămas valabil și pentru Putin, care se consideră un mare patriot, spune Barsky, un fost agent KGB expus drept spion în SUA și care ulterior a colaborat cu FBI.
Despre perioada în care Putin a fost detașat la Dresda (1985-1990) se cunosc puține detalii – de pildă, se presupune că Putin colabora cu poliția secretă Stasi, în Germania de Est, favorabilă URSS, și probabil se ocupa de recrutări. Asta spune și Barsky, care a fost recrutat de KGB pe când era în student. De asemenea, în cartea lor, „Mr. Putin”, Fiona Hill și Clifford Gaddy avansează ideea că probabil Putin a călătorit uneori și în Germania de Vest ca agent sub acoperire, tot în scopul de a face recrutări.
Putin își formase o rețea „grozavă” de agenți KGB care ulterior l-a ajutat să ajungă la putere „pentru că ei știau cum funcționează lumea de tip capitalist”. Sfârșitul detașării sale la Dresda a coincis cu căderea URSS și un episod din acea perioadă este revelator pentru abilitățile lui Putin: o mulțime de protestatari se adunase în fața clădirii unde se afla biroul său, pentru a-i vâna pe membri Stasi.
„Când l-au întrebat furioși cine este, Putin le-a răspuns că este traducător. A mințit să scape din necaz”, au scris Hill și Gaddy. Născut în Germania de Est ca Albert Dittrich, Barsky a fost spion în SUA vreme de un deceniu, misiunea lui fiind să-și facă contacte la nivel înalt în societatea americană. Barsky spune că a fost ales pe baza trăsăturilor sale de caracter – adaptabil, capabil să ia decizii pe cont propriu și neînfricat. De altfel, în 1988 când a fost chemat înapoi în URSS, Barsky a mințit că a contractat HIV pentru a fi lăsat să rămână în SUA. Este o abilitate specifică agenților KGB, și asta a învățat cel mai bine și Putin, și anume cum să mintă cu pricepere, spune el. Justificarea dată de Putin războiului, alături de propagandiștii săi, a arătat cât de departe este dispus să meargă pentru a-și îndeplini obiectivele – pe un spectru larg de atitudini de la rezonabile la iraționale, Putin a fost dispus la afirmații care păreau fără sens, cum ar fi acuzația adresată președintelui ucrainean Zelenski că ar fi neonazist, deși este evreu și membrii ai familiei sale au pierit în Holocaust.
Guvernul de la Kremlin nu s-a sfiit să lanseze teorii precum afirmații lipsite de fundament cum că ucrainenii ar fi înscenat atrocitățile comise de armata rusă și că pregătesc tipul de atacuri la care s-ar gândi mai degrabă ei înșiși. Strategia dezinformării și sădirii discordiei printre inamici ce făcea parte dintre tacticile aplicate de KGB a fost văzută la lucru în cadrul primei invazii a Ucrainei, când Putin a trimis militari fără însemne în Crimeea deveniți cunoscuți ca „omuleții verzi”. După ce pretins că sunt „forțe de autoapărare locale”, liderul rus a admis ulterior că cei care au pătruns în teritoriul ucrainean pentru a-l anexa au fost soldați ruși.
Potrivit lui Sipher KGB nu avea ca misiune principală strângerea de informații, cum e cazul în general cu serviciile secrete, ci „măsuri active acoperite menite să slăbească un oponent din interior”. Așa a fost gândită invazia rusă în Ucraina: decapitarea guvernului ales democratic cu ajutorul unei combinații de operațiuni acoperite și o demonstrație de forță brută. Războiul din Ucraina arată o predilecție pentru războiul hibrid, spune și Angela Stent, un expert de vârf în Rusia, care a lucrat în cadrul Departamentului de Stat și, ulterior, ca ofițer național de informații pentru Rusia și Eurasia în cadrul Consiliului Național de Informații.
În calitate de ofițer de caz la Dresda, Putin nu „era implicat direct în operațiuni militare”, cât în operațiuni de inducere în eroare care au devenit un element esențial al agendei Rusiei. Un exemplu sunt atacurile asupra conductelor Nord Stream, suspectate a fi fost acțiuni de sabotaj în cadrul strategiei cuprinzătoare de a folosi resursele energetice ca arme și a crește costurile ajutorului acordat Ucrainei de guvernele occidentale. Totodată, s-a angajat în amenințări nucleare amintind lumii că Rusia dispune de cel mai mare arsenal nuclear din lume.
Potrivit lui Hill, expertul care a consiliat administrația Trump, experiența lui Putin la KGB este o explicație fundamentală a refuzului său de a da înapoi în Ucraina, în ciuda unor eșecuri importante – pentru că Putin este convins că va găsi n cele din urmă o cale de a ieși din impas și a întoarce situația în favoarea sa.
„El spune că întotdeauna există probleme în cadrul unei operațiuni, întotdeauna există piedici. Uneori sunt dezastre absolute. Cheia este adaptarea. Putin încă mai crede că mai are de jucat”. Foștii spioni spun că Putin are la dispoziție mijloace de a lupta dincolo de câmpul de luptă și probabil se va folosi de ele în perioada următoare.
„[Putin] știe că nu poate învinge pe câmpul de luptă și că se află într-o poziție de slăbiciune”, a declarat Sipher. “Are la dispoziție o serie de acțiuni de escaladare pe care le poate întreprinde fără a folosi o armă nucleară. Ne putem aștepta la mai multe atacuri cibernetice, amenințări, sprijin pentru grupuri violente din Occident și acțiuni precum bombardarea conductei submarine. El caută să trimită un semnal liderilor occidentali pentru a le reaminti că poate provoca suferință economică și politică. În loc să aibă o strategie militară și diplomatică rezonabilă, [Putin] ucide civili și amenință cu războiul nuclear ca un efort de a speria și manipula liderii occidentali”, a declarat Sipher.
La rândul său, fostul spion KGB Jack Barsky spune că Putin nu este un sinucigaș și ține la moștenirea sa de lider al Rusiei. „În timpul Războiului Rece, situația a fost destul de tensionată și am fost destul de aproape de un război nuclear de câteva ori. Dar liderii sovietici nu erau sinucigași. Ei nu voiau să moară. Aceasta însemna distrugerea reciprocă garantată. Vladimir Putin nu este un kamikaze. Vladimir Putin vrea să trăiască.
Încă lucrează la moștenirea sa și știe foarte bine că dacă detonează o bombă nucleară este terminat. Nu acesta este genul de moștenire care îl interesează”, a spus Barsky despre Putin, adăugând: “Putin poate pretinde că este foarte religios pentru că poartă o cruce, iar acum merge la biserică. Dar el este un gânditor rațional. Iar ca el să înceapă ceva care îi garantează practic dispariția este foarte puțin probabil”. La sfârșitul lunii octombrie, Putin însuși a atenuat oarecum retorica nucleară, sugerând că utilizarea unei astfel de arme în Ucraina nu ar ajuta Rusia. “Nu vedem nicio nevoie de așa ceva”, a declarat Putin în remarcile făcute la o conferință la care au participat experți în politică externă, adăugând: “Nu are niciun rost, nici politic, nici militar”.
Sursa: adevarul.ro