Femeile-spion din MI5. Cele mai mari lovituri au fost date de femei.

Maxwell Knight și recrutarea de spioane

Maund, una dintre primele femei din spionajul britanic, a reuşit să pătrundă, în anii 1930, în rândurile comuniştilor, şi l-a identificat pe cel mai vechi spion britanic al Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, avertismentele ei au fost ignorate cu desăvârşire de către superiorul ierarhic, care nu credea în capacitatea unei femei în spionaj, relata Bloomberg în 2017.

Femeia provenea dintr-o familie conservatoare şi a lucrat aproape neobservată drept dactilografă, în timp ce trimitea secrete sub numele de cod M/2. De asemenea, ea avea doar 37 de ani atunci când a trimis prima notă de informare către MI5. Era 1932, iar cel care a recrutat-o era Maxwell Knight, primul şef al agenţiei de spionaj şi inventatorul unor multiple tehnici utilizate în MI5. Knight a fost primul care a susţinut recrutarea de spioane, în ciuda instrucţiunilor primite de la superiorii săi ierarhici, susţinând că femeile pot fi extrem de eficiente în spionaj. Principalul său argument era că o secretară poate să vadă absolut orice se întâmplă, în timp ce ceilalţi o consideră o ”piesă de mobilă”.

”De multe ori, se spune că femeile sunt mai puţin discrete decât bărbaţii. Că ele se lasă conduse de inimă, nu de creier; că se bazează mai degrabă pe intuiţie decât pe raţiune; iar relaţiile intime ar putea să joace un rol tulburător şi periculos în munca lor. Însă, în istoria spionajului şi a contraspionajului, un procent ridicat al celor mai mari lovituri au fost date de femei”, scria Knight.

Şeful MI5 este subiectul unei noi cărţi biografice, numită ”M în Marea Britanie şi agentul M în Statele Unite”. Autorul Henry Hemming a săpat prin arhive pentru a găsi indicii despre identitatea agentei M/2.

Maund şi-a pierdut mama când avea doar patru ani şi i-a rămas devotată tatălui, militar, pentru restul vieţii sale. Când Knight a întâlnit-o pe Maund, aceasta era o ”fată bătrână şi fără nicio realizare”. Dar, aceste calităţi, precum şi loialitatea ei de necontestat faţă de rege şi ţară, au recomandat-o pentru MI5.

”Sovieticii tind să recruteze poştaşi. Acest lucru le dă avantajul de a ajunge mai uşor în poziţii din care au acces la secrete, dar în acelaşi timp nu beneficiau niciodată de încrederea Moscovei. Maund a primit instrucţiuni pentru a participa la întâlniri comuniste şi a manifesta un comportament impertinent”.

După şase ani de muncă sub acoperire, spioana a fost întrebată dacă vrea să lucreze în sediul Partidului Comunist. Maund a reuşit apoi să trimită note informative despre vânătoare de cârtiţe din rândurile comuniştilor după ce Knight a reuşit să dezvăluie o reţea de spioni sovietici – o altă operaţiune care s-a bazat pe o spioană ce lucra drept secretară pentru Partidul Comunist.

De la femeie, la femeie

De asemenea, aceasta a reuşit să identifice alte posibile ţinte pentru investigaţie, inclusiv o altă femeie identificată drept Melita Norwood. ”Este o persoană destul de activă în sindicatul ei, dar activităţile sale din partid sunt înconjurate de un anumit mister. Are un soţ, despre care nu se ştie aproape nimic, doar că arată oarecum ca Charlie Chaplin”, a scris Maund.

Maund l-a informat pe şeful ei că Norwood le-a spus tovarăşilor că ”nu va putea să efectueze nicio activitate publică pentru partid”. Era vorba de un detaliu important că Norwood este implicată în activităţi secrete, iar numele ei apărea deja în jurnalul unui spion sovietic capturat în Marea Britanie. Maund credea că aceasta este pregătită pentru ”activităţi subterane”.

 Însă Norwood fusese recrutată ca spion sovietic în urmă cu doar un an şi activa sub numele de cod Jola. Knight a trimis avertismentul de la Maund către superiorul său ierarhic, Jasper Harker.

Acesta din urmă a ignorat informaţiile pentru că nu credea că femeile pot activa în spionaj. În 1940, acesta a dat-o afară pe singura femeie ofiţer din agenţie, catalogând-o drept incompetentă. Pentru Harker, Norwood nu era destul de bună pentru a fi anchetată. Din păcate pentru agenţie, aceasta lucra drept secretară pentru Asociaţia de Cercetare pentru Metale Neferoase din Marea Britanie, care a fost implicată în al Doilea Război Mondial în dezvoltarea proiectului nuclear al Londrei.

Norwood a putut să trimită informaţii cruciale despre documentele care ajungeau pe biroul ei. Maund s-a retras în anii 1940 pentru a avea grijă de tatăl ei şi a murit în 1966. Nimeni nu ştia de modul în care şi-a slujit ţara şi regele. Însă Norwood şi-a continuat activităţile de spionaj pentru decenii, iar în 1958 a fost decorată de către KGB. Norwood a fost identificată abia în 1992, atunci când un agent al KGB a dezertat, dar punerea ei sub acuzare nu mai era de interes pentru Marea Britanie. ”Mă tem că am fost o fată destul de obraznică”, a declarat Norwood. Femeia a murit în 2005, la vârsta de 93 de ani.

O poveste similară, când o femeie-agent a recrutat, cu succes, o altă femeie, a fost anunțată, într-o istorioară, pe site-ul MI5, cu prilejul Zilei Internaționale a Femeii, de anul acesta.

În luna martie din acest an, personalul MI5 a celebrat ”Ziua Internațională a Femeii 2020” prin organizarea unor evenimente sociale, conferințe și discuții ”inspiraționale” cu personalul, derulate pe parcursul mai multor zile, până pe 8 martie.

Una dintre discuții s-a axat pe istoria femeilor din MI5. Cei de la MI5 au vrut să împărtășească una dintre numeroasele povești fascinante ale femeilor care au ajutat serviciul secret la modelarea istoriei sale: Mary Sherer – prima femeie care s-a alăturat MI5, în 1936 ca secretară la vârsta de 21 de ani.

După o detașare în Malta, s-a întors la Londra în momentul izbucnirii războiului ca asistentă a lordului Rothschild, autoritatea principală a națiunii dacă ne gândim la metodele de sabotaj germane și italiene. Ulterior, Sherer a fost promovată în funcția de ofițer de birou și, în 1942, a fost trimisă la Washington, ocupând postul de consilier pentru sabotarea șefului serviciilor de informații și securitate britanice din America de Nord.

La întoarcerea la Londra, în anul următor, Sherer s-a alăturat secției responsabile de ”împotrivirea” agenților germani asupra ”Abwehr” (Serviciul german de informații militare), cunoscut sub numele de Double Cross. Avea singura responsabilitate pentru agentul cunoscut sub numele de Treasure, un artist francez național și talentat pe nume Lily Sergeyev, care își oferise voluntar serviciile. Astfel, a luat legătura cu Ambasada Britanică la Madrid și a fost transportată la Londra, unde a fost recrutată de Sherer, care era convins că Treasure va fi un agent dublu de succes.

Treasure a lucrat ca agent sub îndrumarea lui Sherer, alimentând un mix de informații false și, deopotrivă, reale, ce erau transmise către reprezentanții Serviciului german de informații militare. Cu toate acestea, relația nu a fost lipsită de dificultăți. Treasure lăsase iubitul său animal de companie, un câine pe nume Babs, în Gibraltar, din cauza regulilor britanice de carantină, pe care intenționa să-l aducă în Regatul Unit. În 1943, ea a informat-o pe Sherer că refuză colaborarea în spețe viitoare până când Babs nu va fi din nou alături de ea. Continuarea poate fi citită aici: mi5.gov.uk.

MI5, în top

La nivelul lui 2016, din totalul celor 4.000 de angajaţi ai MI5, 41% erau femei şi aproximativ 50% persoane care nu au împlinit încă vârsta de 40 de ani.

MI5 şi alte servicii secrete din această ţară, precum MI6 (Secret Intelligence Service) şi GCHQ (Government Communications Headquarters), încearcă de mai mulţi ani să schimbe percepţia publicului larg, care le consideră veritabile „bastioane de reacţiune dominate de bărbaţi”.

MI5 nu încurajează doar angajarea femeilor, ci chiar sprijină atragerea unor persoane de altă orientare sexuală.

Potrivit Reuters, în 2016 MI5 a fost declarat angajatorul ”cel mai prietenos din Marea Britanie”. Celebrul MI5, serviciul britanic de contrainformaţii şi securitate internă, a ocupat primul loc într-un sondaj realizat de curând în Marea Britanie, ce a vizat identicarea angajatorului cu cea mai prietenoasă atitudine faţă de persoanele gay, informează Reuters.

La doar 25 de ani după ce MI5, cea mai puternică agenţie de spionaj intern din Marea Britanie, a renunţat la interdicţia ce viza angajarea homosexualilor, celebrul serviciu britanic a fost desemnat cel mai prietenos angajator faţă de persoanele gay.

Astfel, MI5 a ocupat primul loc într-un top ce a inclus peste 400 de companii şi organizaţii, întocmit de compania Stonewall şi denumit „Ghidul pe 2016 pentru echitate la locul de muncă faţă de angajaţii care sunt lesbiene, gay, bisexuali şi transgender”. În urmă cu şase ani, MI5 ocupa abia locul al 134-lea în acelaşi clasament.

„Oamenii vor da tot ce au mai bun în ei la locul de muncă atunci când simt că sunt sprijiniţi, valoroşi şi trataţi cu respect de către colegii lor”, a spus Andrew Parker, directorul general al MI5.

Surse: mi5.gov.uk, bloomberg.com, theguardian.com, euractiv.ro, evz.ro, adevarul.ro, descopera.ro