FSB, liderul ”Federației Liubianka”, Departamentul M – cheia de boltă a FSB

Raportul, intitulat „Federația Lubyanka: Cum determină FSB  politica şi economia Rusiei”, descrie cum a devenit FSB principalul pilon de susţinere al regimului lui Vladimir Putin, care în ultimii ani și-a mărit influența prin preluarea controlului asupra mai multor instituţiilor guvernamentale printre care Ministerul Apărării, Comitetul de Investigaţii, Parchetul General şi Ministerul de Interne. Mulţi dintre cei mai influenţi oameni ai regimului lui Putin – între care secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev, directorul corporaţiei de stat Rostec, Serghei Chemezov, fostul ministru al Apărării, Serghei Ivanov, şi fostul director al Căilor Ferate Ruse, Vladimir Yakunin – au avut funcţii în agenţii de securitate sovietice şi ruse.  

Materialul a fost realizat în baza unor zeci de interviuri cu experţi în domeniul serviciilor secrete, inclusiv foşti şi actuali angajaţi ai FSB, dar şi cu oameni care, dintr-un motiv sau altul, au fost nevoiţi să aibă de-a face cu această agenţie.

Raportul arată că absenţa separării puterilor în stat  ameninţă, în definitiv, chiar securitatea Federației Ruse iar „reprezentanţii serviciilor speciale influenţează în mod constant deciziile instanţelor, cu încălcarea independenţei sistemului judiciar”.

Metodele FSB, în mare măsura moștenite de la KGB, ar încălca adesea drepturile constituționale ale cetățenilor. Ofițeri ai serviciilor speciale dar și angajați ai altor departamente guvernamentale dependente de acestea ”folosesc tortura, încalcă libertatea de exprimare, falsifică probe din cazurile penale, realizează raiduri și confiscări de întreprinderi private fără justificare, ajungând chiar la uciderea unor opozanți”,  atât în interiorul granițelor Federației Ruse, cât și în exteriorul acestora.

Drept exemplu este dat cazul lui Mihail Hodorkovski, un oligarh influent, care a fost arestat în octombrie 2003 şi condamnat la nouă ani de închisoare, fiind găsit vinovat de delapidare şi evaziune fiscală în ceea ce opinia publică crede a fi un proces motivat în mare parte politic. Majoritatea activelor companiei sale petroliere Yukos au ajuns sub controlul companiei petroliere de stat Rosneft, la conducerea căreia se află aliatul lui Vladimir Putin, Igor Sechin. În decembrie 2013, Vladimir Putin l-a graţiat pe Mihail Hodorkovski, în prezent acesta  locuind în străinătate.

Reprezentanții FSB ar participa, în mod sistematic, la organizarea de tranzacții financiare ilegale, în special în segmentul bancar – astfel controlând în mod direct aproape toate operațiunile bancare ilegale din Rusia și aducând profituri substanțiale pentru anumite grupuri pe care le controlează.

Ideea de fond este că, literalmente, activitatea FSB în diverse arii ale vieţii publice şi economice ale Federației Ruse depăşeşte cu mult autoritatea sa constituţională intrând chiar în sfera unor fapte penale.

Nu mai este demult un secret faptul că “FSB, care are sarcina de a lupta împotriva corupţiei şi spălării banilor, în realitate, oferă acoperire întregului sistem bancar rusesc în ceea ce priveşte spălarea banilor şi fluxurile de numerar”, potrivit raportului, fiind adus în discuție cazul fostului ofiţer FSB Kirill Cherkalin, în al cărui apartament au fost descoperite 12 miliarde de ruble (185 de milioane de dolari).  

Raportul Dossier susţine, de asemenea, că aproximativ 126 de bunuri imobiliare situate în aria metropolitană a Moscovei, în mare parte vile care au aparţinut KGB-ului sovietic, au fost privatizate la tarife modice de către figuri-cheie ale actualelor forţe de securitate care apoi au obţinut profituri semnificative din vânzarea lor.

Asta a dus la o coabitare destul de complicată, mai ales că, printre cei care au luat parte la acțiunea menționată anterior, se numără: Iurii Iakovlev – cel care a condus departamentul de securitate economică al FSB din 2008 până în 2016; Viktor Cherkesov – fostul director al Agenţiei Federale Anti-Drog; Nikolai Patruşev – fost șef al FSB; Igor Sechin- fost ofițer KGB şi un alt director al Agenţiei Federale Anti-Drog- Viktor Ivanov.  

Puține surse de presă au vorbit despre faptul că FSB se ocupă inclusiv de supravegherea altor forțe de securitate, prin așa-zisul Departament M.

Departamentul M oferă asistență în domeniul contraspionajului pentru agențiile de aplicare a legii. Este așa-numita “poliție a poliției”, exercitând o supraveghere informală asupra poliției, anchetatorilor, procurorilor și instanțelor. Departamentul joacă un rol semnificativ în numirile pe posturile influente din aceste instituții, monitorizând angajații. Acest aranjament permite FSB să țină sub control restul forțelor de securitate: „emshchiki” – ofițerii direcției – pot aranja numirea propriilor lor persoane, pot filtra candidații indezirabili sau pot beneficia de o mai strânsă cooperare cu ofițerii de securitate deja numiți. Așa cum a mai relatat anterior presa, Departamentul M exercită, de asemenea, un control informal asupra judecătorilor și poate influența hotărârile judecătoreșt luate de aceștia, deși sistemul judiciar este independent.

Supravegherea de către Departamentul M a organelor de aplicare a legii oferă un spectru extins de influență, jucând un rol esențial pe piața serviciilor financiare din umbră încă de la jumătatea anilor 2000. În același timp, agențiile de aplicare a legii, pe care Departamentul M trebuie să le monitorizeze, sunt afectate în mod regulat de scandaluri de corupție, dintre care unele implică ele însele “emshchiki”.

Departamentul M, la fel ca întreg FSB, încearcă să subordoneze restul structurilor de securitate, orchestrând dosare penale împotriva unor persoane de rang înalt, decapitând efectiv agențiile de aplicare a legii și instalându-și în funcții proprii oameni.

În mod ironic, deși autoritară, raportul apreciază că Rusia lui Putin este un loc mai liber decât Uniunea Sovietică, iar controlul președintelui asupra FSB nu rivalizează cu controlul lui Stalin asupra NKVD sau chiar cu controlul Politbiuro-ului sovietic asupra KGB, mai ales în contextul în care înalți oficiali ai FSB și chiar ofițeri de rang inferior urmăresc propriile planuri și ambiții, prin metode deloc ortodoxe.

Sursa articol și foto: https://www.atlanticcouncil.org/