Șeful CIA din Irak, Ayatollahul Mike, ucis în Afganistan?
Când vine vorba jurnalismul de propagandă, cu toate că de cele mai multe ori acțiunile de manipulare și intoxicare se derulează în mod insidios, ele au la bază un principiu destul de simplu. Pe de o parte, prin prezentarea unor evenimente a căror înșiruire ar părea naturală dacă nu suntem atenți măcar la modul de formulare a frazelor: câte articole respectă regula 5W – cine? ce? când? unde? când? de ce? Și, pe de altă parte, prin difuzarea voită, am putea spune chiar intenționată, a unor știri false, care stârnește curiozitatea cititorului când vinde vorba de spectaculos, motiv pentru care, mai mult emoționează, decât informează.
Un exemplu pe cât de edificator, pe atât de ușor de integrat într-una dintre cele două ramuri exemplificate anterior, ar putea fi prezentarea subiectului prăbușirii avionului american E-11, în 27 ianuarie, în districtul Deh Yak, în estul localității Ghazni din Afganistan, controlată de talibani, soldat cu presupusul deces al oficialului CIA Mike de Andrea/ Prințul Întunecat, prezentat și ca Ayatollah Mike sau Michael D’Andrea. Numele oficialului CIA a apărut în sursele de presă din limba persană după ce sursele media Mehr News Agency and Radio Farda l-au indicat drept oficialul CIA responsabil de operațiunea din SUA în care a fost ucis Qassem Soleimani, comandantul Forței de Elită a Corpului de Gardă Revoluționară (IRGC) din Qudsem.
Cum metafora bulgărelui de zăpadă nu ar reprezenta decât un pur eufemism când facem referire la modul vag li lipsit de concretețe al redării reportajelor media de către televiziunea de stat iraniană nu ne rămâne decât să le schițăm, prin citare: „avion-spion al SUA”, „misiune secretă”, „niciun supraviețuitor”, „regiune îndepărtată, muntoasă din Afganistan”, „ar fi fost ucis”.
În intenția de a oferi greutate aspectelor prezentate, informațiile redate de presa iraniană au fost completate de faptul că o mulțime de documente secrete CIA au fost obținute în urma prăbușirii avionului, care, ironic, a produs pagube omenești, însă câtuși de puțin nemateriale, documentele secrete aflându-se în stare intactă.
Mai mult, într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al talibanilor, Zabiullah Mujahid, aceștia și-au asumat responsabilitatea pentru doborârea „tactică” a avionului american, fără a precizaîn ce a constat acest mod de acțiune. Unul dintre site-urile afiliate propagandei ruse, VeteransToday.com, prin folosirea impersonală a reflexivului, a indicat un raport „original”, care ar fi fost confirmat de surse din zona serviciilor ruse de informații, ce conținea date privind uciderea lui Mike de Andrea în incident.
Această versiune a evenimentelor din jurul accidentului și-a făcut treptat drum către ziarele britanice Daily Mail și The Independent, însă alte mijloace de comunicare, inclusiv revista Times, au numit-o „dezinformare”.
Oficialii afgani, din cadrul NATO și reprezentanți americani, mulți aflându-se sub anonimitate, au declarat că avionul, identificat ca aeronavă americană de supraveghere electronică Bombardier E-11A, nu a fost doborât, ci s-a prăbușit. Mai multe rapoarte media care citează interviuri cu martori susțin același scenariu. Pentagonul a declarat că incidentul rămâne sub investigație, dar nu există indicii că avionul s-a prăbușit ca urmare a unei „acțiuni ostile”. CIA și Casa Albă au refuzat alte comentarii. În data de 28 ianuarie, Departamentul de Apărare al SUA a făcut publică identitatea celor doi ofițeri uciși în accident: lt. col. Paul K. Voss, 46 de ani, și cpt. Ryan S. Phaneuf, 30 de ani.
Nu putem să nu nu ne întrebăm de ce se face referire laMike de Andrea? În 2012, Washington Post a publicat un profil al șefului Centrului de combatere a terorismului CIA, identificându-l doar cu numele său de cod „Rodger”. Trei ani mai târziu, în aprilie 2015, New York Times l-a identificat ca fiind Michael D’Andrea. În 2017, D’Andrea ar fi fost numit șef al biroului Iran al CIA de directorul din acea perioadă al agenției, Mike Pompeo. Cu toat acestea, nu a existat nicio confirmare că D’Andrea a supravegheat sau a fost implicat în operațiunea care a ucis pe Soleimani. CIA a refuzat să comenteze, menționând că nu face aprecieri despre identitățile sau activitatea oficialilor clandestini.
O variantă de răspuns ne mai poate oferi autorul gandul.ro, Lelia Munteanu, care nu este un neofit al decriptării subiectului, menționând, în 2017, că Mike de Andrea este „un personaj binecunoscut în regiune şi dincolo de ea, un spion cu clopoţei, despre care se poate presupune că are pe urme toate serviciile secrete din Tehran. Convertit la islam, omul a ucis, se spune, legiuni de militanţi islamişti. E căsătorit cu o bătrână doamnă putred de bogată, Faridah Currimjee D’Andrea, originară din Mauritius, iar sub acoperirea prosperelor afaceri ale familiei Prinţul Negru îşi desfăşoară operaţiunile. Statele Unite nu mai au ambasadă în Iran din noiembrie 1979, ca să-i poată furniza Ayatollahului Mike acoperire diplomatică, cum nota The New York Times în iunie anul trecut, când Administraţia Trump îi oferise noul jobul cunoscutului spion”.
Astfel, având în vedere cele prezentate, nouă, cititorului, nu ne rămâne decât să facem experimentul hârtiei de turnesol: rezultatul să releve dacă informațiile prezentate sunt reale sau, dimpotrivă, nu doar resping evidența, însă o și mistifică pentru a ne induce și mai mult în eroare. Poate că elementul-cheie constă în însuși decriptarea sensului propriu al acțiunilor produse și nu al celui indus de media.