5G, în dezbatere: cu sau fără Huawei?

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor va organiza luni, 24 august 2020, ora 10.00, în sistem de videoconferință, ședința publică de dezbatere a Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G.

Până la 17 august, s-au putut trimite propuneri sau observații cu privire la actul normativ, din partea tuturor persoanelor fizice sau juridice.

Potrivit descrierii de pe site-ul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor, proiectul de act normativ „urmărește stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce țin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securității naționale și apărării naționale”.

Prin măsurile propuse, se urmăreşte „reducerea riscurilor la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale prin instituirea unui regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software destinate utilizării în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G”.

Totodată, dată fiind „importanţa proiectului de act normativ din perspectiva domeniului securităţii naţionale şi apărării naţionale, se propune ca eventualele litigii să fie analizate în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti”.

Potrivit art. 11 al Proiectului de Lege:

(1) “autorităţile contractante din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională au dreptul de a solicita prin documentaţia de atribuire, în situaţia în care contractul are ca obiect şi furnizarea de  tehnologii, echipamente și programe software destinate infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, ca producătorul acestora să fie autorizat conform art. 3″;

(2) “În situaţia în care autorităţile contractante din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională uzează de dreptul prevăzut la alin. (1), acestea au obligaţia de a exclude din procedura de achiziţie publică operatorul economic care furnizează tehnologii, echipamente și programe software al căror producător nu este autorizat conform art. 3“.

Ce spune articolul 3?

Astfel: (1) Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1 alin. (1), utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali, este condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări, în condiţiile prezentei legi. (2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) se acordă, prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, în termen de maximum 4 luni de la data solicitării.

Deși acordarea de licențe 5G pare să își urmeze cursul, procesul de autorizare împovărător ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G.

Scriam aici, că secretarul de stat pentru Comunicații în cadrul Ministerului Transportului, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), Dragoș Preda, spunea, în luna iulie a.c., că la începutul anului 2021, se preconizează că vor fi montate primele antene 5G, beneficiile tehnologiilor 5 G fiind eficiență și costuri reduse în timp: “(…) Eficiență, transmisii de mai mare calitate, productivitate mai mare pe toate domeniile economice, la nivel global, nu numai pentru România. Iar România trebuie să intre în această dinamică”.

Anterior, între proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței Guvernului României din data de 21 mai a.c., se afla memorandumul cu tema: „Înființarea Grupului de Lucru 5G pentru identificarea măsurilor strategice și tehnice cheie din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor și asigurarea securității rețelelor 5G necesare a fi implementate de România, respectiv pentru elaborarea raportului privind punerea în aplicare a acestora la nivel național”. Acesta a și fost adoptat între timp.

Din grup, fac parte reprezentanți ai serviciilor secrete, Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), dar și ai Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații, Secretariatului General al Guvernului, Autorității pentru Digitalizarea României, CIO guvernamental, Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică- CERT-RO, Consilierului de Stat al Prim-Ministrului pentru IT (CSIT).

Sursa: http://www.mt.gov.ro/

Sursa foto: https://aithority.com/