Eșecul, calea de minimă rezistență a serviciilor secrete austriece
Serviciile secrete din Austria sunt blamate puternic în țară după ce au eșuat în cazul teroristului de 20 de ani care a produs un masacru în centrul Vienei. Serviciile secrete au fost incapabile să îl urmărească după eliberarea din închisoare și au ignorat avertismentul Slovaciei, care a informat oficial că teroristul voia să cumpere muniție pentru un Kalașnikov, chiar arma folosită în atentat.
Cauzele acestui eșec? Corupția, penetrarea de către spionii ruși, anchetele interne care au paralizat activitatea, dar și decuplarea de la comunitatea occidentală de informații, care a refuzat un timp să mai furnizeze Austriei date de teamă că vor ajunge apoi la Moscova.
În 2019, un document secret al Clubului de la Berna (comunitatea informală a serviciilor secrete din UE) scurs în presă arăta negru pe alb realitatea: un audit realizat de ”Club de Berne” demonstra că serviciul secret intern avea probleme majore – de la utilizarea unui sistem informatic neaprobat pentru informații secrete până la penetrarea de către oficiali cu legături cu Rusia.
Serviciul secret intern din Austria (BVT) era considerat la acel moment o mare vulnerabilitate pentru comunitatea de informații din UE, potrivit raportului scurs în ziarul „Österreich“.
Efectul acelui audit a fost devastator pentru Austria: serviciul secret BVT a fost exclus de la comunicarea cu Grupul de comunicare pe probleme antitero (Counter Terrorism Group – CTG) al Clubului de la Berna, o bază de date și un sistem informatic folosit în timp real pentru a prinde suspecții de terorism. Motivul excluderii serviciului secret austriac a fost legat de breșele interne de securitate și accesul Rusiei la informațiile furnizate de serviciile secrete europene.
În 2020, o afacere uriașă de corupție a zguduit serviciile secrete austriece. Scandalul financiar din jurul societăţii germane Wirecard s-a mutat la Viena, unde partidele de dreapta şi extrema dreaptă s-au acuzat reciproc de spionaj în favoarea Rusiei şi de legături financiare cu cei doi protagonişti principali ai afacerii, originari din Austria. Totul a pornit din Germania, în siajul insolvenţei din luna iunie a procesatorului de plăţi electronice Wirecard, obligat să admită că o sumă de 1,9 miliarde de euro care lipsea din conturile sale nu există probabil deloc. Un scandal ”fără egal” în lumea financiară, conform Berlinului.
De atunci misterul nu a făcut decât să se adâncească, odată cu apariţia unei serii de informaţii de presă despre un controversat manager al Wirecard, Jan Marsalek, bănuit de legături cu diferite servicii de informaţii. Marsalek, la fel ca şi fondatorul Wirecard, Markus Braun, sunt austrieci şi binecunoscuţi în cercurile politice vieneze. Cotidianul austriac Die Presse a relatat la sfârşitul săptămânii trecute despre relaţiile cultivate de Marsalek cu formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), căreia i-ar fi destăinuit ilegal începând din anul 2017 informaţii ale serviciilor secrete austriece.
În urma acestei dezvăluiri, ”investigaţii interne intense” au avut loc la Ministerul de Interne austriac și la serviciul secret pentru a găsi posibile ”cârtiţe”, conform presei austriece. Afacerea este cu atât mai stânjenitoare pentru Austria cu cât, potrivit Financial Times, Jan Marsalek se afla în contact cu serviciile secrete militare ruse GRU. De altfel, formaţiunea FPOe şi-a afişat de mai multe ori relaţiile privilegiate cu Moscova.
În luna iunie, societatea germană Wirecard a creat un adevărat scandal, atunci când procesatorul de plăţi electronice a fost obligat să admită că o sumă lipsă din conturile sale este, de fapt, inexistentă.
La mijlocul lunii iulie, controversele s-au întors către statul austriac. Ultimele dezvăluiri au determinat luni Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Sebastian Kurz să convoace Consiliul Naţional de Securitate, organ consultativ al guvernului în materie de politică externă, securitate şi apărare.
Acest partid spune că doreşte să facă lumină asupra legăturilor politico-financiare cu clasa politică austriacă ale lui Jan Marsalek – în prezent fugar – şi ale fostului preşedinte director general al Wirecard, Markus Braun – aflat acum în spatele gratiilor.
Astfel, cotidianul austriac Die Presse a relatat la sfârşitul săptămânii trecute despre relaţiile cultivate de Marsalek cu formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), căreia i-ar fi destăinuit ilegal începând din anul 2017 informaţii ale serviciilor secrete austriece. În urma acestei dezvăluiri, ”investigaţii interne intense” au loc la Ministerul de Interne austriac pentru a găsi posibile ”cârtiţe”, conform presei austriece.
Potrivit Financial Times, Jan Marsalek se afla în contact cu serviciile secrete militare ruse GRU.
”Securitatea şi neutralitatea Austriei sunt în joc şi trebuie să mergem în profunzimea acestor chestiuni”, a declarat luni vicepreşedinta partidului OeVP, Gabriela Schwarz.
”Care sunt legăturile, la ce nivel de intensitate, cine şi ce informaţie secretă a scos, toate acestea pot fi elucidate” în cadrul Consiliului de Securitate care se va reuni în mai puţin de două săptămâni, a detaliat ea.
Fost director de operaţiuni al Wirecard, Jan Marsalek ar fi încercat în 2018 să-şi impresioneze parteneri comerciali la Londra arătându-le un document secret despre folosirea în Marea Britanie a unei arme secrete ruseşti împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal. Die Presse bănuieşte că el a obţinut aceste informaţii în Austria, ţară care a avut acces la acest dosar clasificat, Serghei Skripal ajungând în Vest după un schimb de spioni organizat pe teritoriul austriac în 2010.
Mai mult, sub acoperirea unui lăudabil proiect de ajutor pentru Libia, Jan Marsalek ar fi încercat să formeze în 2017-2018 o miliţie cu circa 15.000 de combatanţi, potrivit Financial Times. Pentru aceasta el ar fi bătut la uşa Ministerului Apărării austriac, condus atunci mai întâi de stânga, apoi de FPOe între sfârşitul anului 2017 şi mai 2019.
Surse: g4media.ro, newsweek.ro
Sursa foto: unian.info