Pentru Mossad, faptele vorbesc de la sine

Scriam acum două luni că, în contextul în care izbucnirea epidemiei de coronavirus nu reprezenta doar o urgență ce ținea de domeniul medical, ci impunea o serie de riscuri și amenințări la adresa securității statelor, majoritatea serviciilor de informații din întreaga lume au fost mobilizate, pe diverse paliere, pentru măcar diminuarea, dacă nu contracararea acestora.

Gestionarea unor operațiuni complexe și atipice de către serviciile de informații din întreaga lume poate fi o reală și bulversantă provocare chiar și pentru cei mai buni din domeniu.

Mai mult de-atât, apetența mass-media și a opiniei publice pentru aplicarea principiului „aici și acum” se subscrie nevoii acestora de cunoaștere a cum și când acționează serviciile de informații în privința coronavirusului.

De această dată, ne vom opri asupra unuia dintre serviciile de informații care se pot încadra în sintagma pionierilor acțiunii ce au stat la baza competiției în care au fost angrenate mai multe state care au apelat la serviciile de informații, și anume, serviciul de informații externe israelian, Mossad. Cadrele Mossad-ului au obținut materiale medicale și aparate pentru respirație asistată, după ce și-au folosit conexiunile pentru a susține lupta împotriva coronavirusului.

Astfel, aproape 10 săptămâni, Mossad a coordonat cu succes eforturile Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării, IDF și ale altor autorități pentru a aduce în Israel materiale medicale necesare în lupta împotriva pandemiei. Au fost aduse nu mai puțin de de 80 de milioane de măști (se pare că alte 14 milioane urmează să ajungă), 180 de milioane de mănuși și sute de milioane de medicamente pentru a ajuta persoanele afectate. În plus, Mossad a condus eforturile mai multor ministere pentru a aduce 1.300 de ventilatoare, până în prezent, și alte 4.700 între iunie și octombrie – în cazul unui al doilea val al epidemiei, din iarnă. În cele din urmă, agenția de spionaj israeliană, alături de alte autorități, a adus aproximativ două milioane de kituri de testare coronavirus, menționând în mod special că majoritatea proveneau din China și Coreea de Sud.

Nimeni nu spune că le-a fost ușor. În mijlocul epidemiei de coronavirus Israelul se confrunta cu deficiențe grave în procurarea de echipamente medicale necesare pentru a lupta împotriva focarului, lăsând mână liberă reprezentanțelor sale diplomatice și chiar serviciilor interne și externe de informații să se lupte pentru a intra în posesia lor, fie că era vorba de echipamente medicale de protecție sau kit-uri de testare. Scriam aici că premierul Benjamin Netanyahu a mobilizat serviciile israeliene de informații în lupta coronavirus, solicitându-le, într-o intervenție publică din luna martie, să ajute în lupta împotriva răspândirii virsusului.

Așa că, pe lângă cele impuse de fișa postului, agenţilor secreți israelieni li s-a adăugat misiunea de a încerca să cumpere kit-uri de testare din alte ţări (dacă vorbim de Mossad, serviciul extern de informații) şi să folosească dispozitivele de urmărire folosite până acum în lupta împotriva terorismului pentru a crea o hartă cât mai exactă a ratei de infectare în ţară (în cazul Shin Bet, serviciul intern de informații).

Astfel premierul a solicitat ajutorul Mossadului, în speranța că serviciul de informații își poate folosi rețeaua de contacte secrete din întreaga lume pentru a găsi materialele medicale atât de greu de procurat în actualul context.

Puțin după mijlocul lunii martie, cu toate că Israelul înregistra un număr mic de persoane infectate cu noul coronavirus, Mossad intenționa să identifice kituri de testare a coronavirusului disponibile la nivel mondial, pentru a le aduce în Israel. În acțiunea de aducere în țară a primelor 100.000 de teste în luna martie, Mossad și-a angrenat toate resursele din întreaga lume pentru a localiza firme de la care să le achiziționeze. La acel moment, agenții israelieni se așteptau să achiziționeze 4 milioane de teste, în contextul în care populația Israelului este de aproximativ 9 milioane de persoane.

Până la 1 aprilie, Mossad a reușit să aducă în țară 3 transporturi de echipamente sanitare, între care 27 de ventilatoare pentru secțiile ATI, și așteptau încă 160 de transporturi. Un impediment în achizițiile Mossad îl constituia fie faptul că aceștia primeau zilnic piste false, fie că alte țări primesc produsele înaintea acestora. Anunțam la acea dată că Mossad a adus în ţară 10 milioane de măşti de protecţie, alte zeci de mii de kituri de testare – după un prim lot de 100.000 – şi ventilatoare speciale. Misiunea s-a desfășurat în secret şi a a avut loc loc chiar şi în ţări cu care Israelul nu are relaţii diplomatice.

Într-o amplă analiză publicată în Jerusalem Post, la 23 aprilie, Yonah Jeremy Bob semnala că drepturile omului ar putea fi afectate de acțiunile serviciilor de informații în lupta împotriva coronavirus. De asemenea, sublinia că, dintre agențiile de informații israeliene implicate în gestionarea aspectelor vieții civile legate de criza coronavirusului, rolul Mossadului pare să fie cel mai eficient.

Totodată, atrăgea atenția asupra unor aspecte la care nu foarte multă lume se gândea la momentul respectiv, cu o populație aflată în plină pandemie. Una dintre întrebările adresate de el era ce se va întâmpla la finalul perioadei de criză sau când se poate vorbi că situația se află sub control?

Cu o lună înainte, într-un material al Institutului de Cercetări Media din Orientul Mijlociu (MEMRI), s-a sublinat faptul că anunțul privind declararea epidemiei de coronavirus a fost însoțit de vehicularea multor teorii conspiraționiste despre originea virusului, care au fost publicate, printre altele, în mass-media arabă și în special în media palestiniană. În timp ce purtătorul de cuvânt al guvernului Autorității Palestiniene (AP), Ibrahim Milhem, a declarat că AP-ul ia măsuri împotriva virusului în coordonare și colaborare cu Israel, surse de presă palestiniene au acuzat Israel și SUA că au răspândit coronavirusul în lume din diferite motive: pentru a slăbi expansiunea Chinei și a Iranului, pentru a ajuta campania de reelecție a lui Trump și/ sau pentru a facilita preluarea regiunii de către Israel. CIA și Mossad au fost, de asemena, indicate, între precursoarele răspândirii virusului.

Cel care a supervizat operațiunea de distribuire a echipamentelor medicale în Israel, de la izbucnirea pandemiei, a fost însuși șeful serviciul secret israelian, Yossi Cohen. Scriam că, într-o întâlnire cu oficialii din sănătate, ce a avut loc joi, 23 aprilie, șeful Mossad a declarat că, la acel moment, situația privind cazurile COVID din Iran, Liban, Siria și Iran era mult mai gravă decât voiau să admită public guvernele acelor state, numărul persoanelor infectate și al deceselor cauzate de coronavirus fiind mult mai mare față de cel raportat. La acel moment, declara: “Sunt împotriva deschiderii periodice, apoi închiderea, apoi deschiderea (din nou a economiei). Aveți nevoie de un sistem care să poată gestiona toate acestea fără a închide, în special un sistem de testare rapid și eficient și să acumuleze echipe medicale suplimentare”.

În loc de concluzie, am putea spune că puține țări știu să se comporte în situații de criză atât de bine precum statul israelian, la fel cum și mai puține servicii de informații știu să depășească obstacolele birocratice cum a făcut-o Mossad-ul. Meritat sau nu, Mossad-ul a trebuit să facă față unor poziții de contestare a recunoașterii dobândite în urma eforturilor sale. S-a implicat prea mult în lupta împotriva pandemiei? A depășit capacitatea de acțiune a altor autorități ale căror atribuții se subsumau în combaterea pandemiei? Sau le-a sprijinit? Oricare care ar fi răspunsurile, este foarte greu de combătut efortul Mossad dacă le analizăm rezultatele.

Nu putem să nu ne întrebam și noi: oare în ce măsură au fost implicate serviciile autohtone în combaterea pandemiei? Iar, dacă eventuala implicare ar fi fost făcută publică, cum ar fi reacționat societatea românească?