România e pregătită pentru 5G. Punct sau semnul întrebării?

Importanța activelor digitale și modul în care rețelele, conectivitatea, datele, IA susțin economiile și societățile noastre au fost din ce în ce mai pregnante odată cu avansul pandemiei de coronavirus.

Joi, 11 iunie a.c., Comisia Europeană a publicat raportul privind Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanţele digitale globale din Europa şi urmăreşte progresele înregistrate de ţările UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală.  DESI este un indice compozit, calculat pe baza a cel puțin 30 de indicatori, care converg în jurul a 5 dimensiuni: conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.

Potrivit Comisiei, România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2020. Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanţa României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate.

Totodată, potrivit documentului, digitalizarea va ocupa un rol major în redresarea economică, întrucât „Consiliul European și Comisia s-au angajat să structureze sprijinul pentru redresare în conformitate cu dubla tranziție către neutralitatea climatică și transformarea digitală rezilientă”.

Mai mult, s-a precizat că DESI monitorizează progresele fiecărui stat membru UE privind implementarea tehnologiei 5G și a rețelelor de foarte mare capacitate (very high capacity networks – VHCN), competențele digitale, digitalizarea întreprinderilor și a administrației publice, acestea fiind esențiale pentru o redresare solidă.

Impactul actualei crize de coronavirus se răsfrânge asupra indicatorilor conexați cu folosirea serviciilor de internet de către populație.

Pe cale de consecință, constatările DESI 2020 trebuie să fie coroborate cu presiunea exercitată asupra infrastructurii și serviciilor digitale în timpul pandemiei și cu acțiunile imediate întreprinse de statele membre.

Potrivit documentului, privind în perspectivă, „în cazul indicatorilor DESI care sunt deosebit de relevanți pentru redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19, România este foarte avansată în ceea ce privește acoperirea VHCN și se situează pe locul 14 în UE în ceea ce privește gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G. Pe de altă parte, România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale”.

Astfel, din punct de vedere al dimensiunii privind conectivitatea, România se situează pe locul 11. În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea de bandă largă de mare viteză

a crescut până la 82%, dar se situează încă în urma majorității statelor membre, media UE fiind de 86%), dar a stagnat, pentru al treilea an consecutiv, în ceea ce privește utilizarea.

Referitor la indicatorul privind gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G, documentul menționează că România are un punctaj de 21%, similar cu media UE (11). În total, în România s-a alocat 38% din spectrul armonizat la nivelul UE pentru serviciile de comunicații pe suport radio de bandă largă. În iunie 2019, a fost adoptată o strategie națională pentru implementarea rețelelor 5G în România. Strategia națională prevede organizarea unei proceduri de selecție pentru spectrul multibandă cu frecvențele de 700 MHz, 800 MHz, 1 500 MHz, 2 600 MHz și 3 400-3 600 MHz.

Însă, procedura de selecție a fost amânată până în al doilea trimestru al anului 2020. Unul dintre motivele care au stat la baza întărzierii fiind transpunerea în legislația națională a memorandumului semnat de România cu Departamentul de Stat al SUA privind securitatea infrastructurii 5G.

Indicatorul de pregătire pentru spectrul 5G se bazează pe proporția spectrului deja alocată și disponibilă pentru utilizarea 5G până în 2020 din benzile „pionier” 5G din fiecare stat membru al UE. Pentru banda de 3,4- 3,8 GHz, aceasta înseamnă că doar licențele care respectă condițiile tehnice din anexa la Decizia (UE) 2019/235 a Comisiei sunt considerate pregătite pentru 5G. În schimb, proporția spectrului armonizat ia în considerare toate asignările din toate benzile armonizate pentru serviciile de comunicații electronice (inclusiv benzile „pionier” 5G), chiar dacă nu respectă condițiile indicatorului privind gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G.

Deși acordarea de licențe 5G pare să își urmeze cursul, procesul de autorizare împovărător ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G.

Conex subiectului, chiar acum două zile a avut loc dezbaterea online “Understanding Chinese 5G Security Threats”, organizată de Parliamentary Intelligence Security Forum, la care a participat şi  Robert Blair, consilierul principal al președintelui Trump pentru sectorul telecomunicațiilor și problematica 5G la nivel internațional (au mai luat parte și Chris Stewart, membru în Comisia de control a serviciilor de informații din Congresul SUA, Mike Rogers, fost congresman și fost șef al Comisiei de Intelligence din Congres, Jamieson Greer, de la International Trade, Gerolf Annemans, director de politici și planificare strategică la Departamentul de Comerț al SUA și Dean Cheng, expert la Heritage Foundation).

Participant la dezbatere din partea României, Pavel Popescu, deputat şi secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în cadrul Parlamentului României, le-a transmis partenerilor americani că România rămâne consecventă și că va respecta Memorandumul semnat de președintele Iohannis cu președintele Trump: “România a fost prima țară din lume care a semnat un Memorandum 5G cu SUA, suntem mândri de acest lucru şi vrem să respectăm parteneriatul strategic cu SUA”.

Scriam aici că, între proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței Guvernului României din data de 21 mai a.c., se afla memorandumul cu tema: „Înființarea Grupului de Lucru 5G pentru identificarea măsurilor strategice și tehnice cheie din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor și asigurarea securității rețelelor 5G necesare a fi implementate de România, respectiv pentru elaborarea raportului privind punerea în aplicare a acestora la nivel național”. Acesta a fost adoptat.

Acest memorandum propunea constituirea, în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la aprobarea prezentului document, a unui grup de lucruinterinstituțional, Grup de Lucru 5G, sub coordonarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), în vederea: identificării măsurilor concrete și măsurabile necesare pentru punerea înaplicare a recomandărilor din setul de instrumente al UE pentru atenuareaeficace a riscurilor și asigurarea securității rețelelor 5G în România și elaborării unui raport privind punerea în aplicare de către România amăsurilor-cheie identificate.

De asemenea, având în vedere că nu sunt stabilite concret autoritățile și entitățile care reglementează la nivel național securitatea cibernetică a rețelelor și tehnologiilor 5G, prin acest act au fost stabilite instituțiile care trebuie să desemneze reprezentanți în Grupul de lucru interinstituțional în vederea desăvârșirii obiectivelor și misiunilor Grupului de lucru 5G.

În concluzie, dacă memorandumul a fost adoptat sub forma propunerilor adresate, și anume implicit constituirea Grupului de lucru în maxim 10 zile lucrătoare (conform unui calcul simplu, până la 05 iunie 2020), înseamnă că acesta a luat ființă cu succes. Deci, despre 5G, numai de bine!

Mai multe informații pot fi obținute aici: https://ec.europa.eu/

Sursa foto: https://9to5mac.com/